Acvariul

Amplasarea acvariului

Apa

Substratul

Temperatura apei

Aerisirea apei

Iluminarea acvariului

Hrană

Filtrarea apei

Duritatea apei (dGH

Aciditatea apei (pH

Substratul filtru biologic

Apa – formare biotop

Temperatura

Iluminarea acvariului

Ambient – decor

Alge utilitate combatere

Tipuri de hrană

Sfaturi practice

 

home

contact

Anti Spam

books

accessories

food

screen saver

Follow viosta on Twitter
Display Pagerank
Xiphophorus Helleri

Guppy

Molly

Plati

Carassius auratus

Scalar

Guram

Macropodus

Betta

Zebra

Pestele Jandarm

Conchonius

Tetrazona

Neon

Corydoras

Ancistrus

Toracatum

Hemigramus Ocelife    Hemi. Caudovidattus . Nematobrycon Palmeri

Rasbora Heteromorpha

Tanichthis Albonubes

Brachy Alboliniratus

Aphyosemion Gardneri Epiplatys Dageti 

Trichogaster Leeri Colisa Lalia

Heteropneustes Fossilis

Cichlasoma Meeki Julidochromis Marlieri

Fam. Characidae

Fam. Cyprinidae

Fam. Cyprinodontidae 

Fam. Anabantidae

Fam. Welse -sanitari

Fam. Cichlidae

Fam. CHARACIDAE Fam. CYPRINIDAE Fam. WELSE ( somni )

Boli - Tabel

Tratare Boli

Plante de apa - Specii

Plante de acvariu

BROASCA ŢESTOASĂ

DE FLORIDA

-SLIDER-

Testoasa de Florida

Descriere

Amenajarea acvariului

Întreţinerea ţestoasei

Hibernarea

Hrană

Reproducere

Boli şi combaterea lor

Saltwater Aquarium

Coral Reef Care Tanks Aquarium

Maintaining

Freshwater Aquarium

Cleaning A Fresh Water

Goldfish Aquarium

Catfish Aquarium

Removing Algae

Over 20 Easy Tips For Beginners

Purchasing An Aquarium

Aquarium Filter

30 Points To Remember

PUBLICITATE GRATIS NECONVENTIONALA
Super promotii, Super oferte, Super servicii - Electrocasnice
e-Magazin Electronice si Electrocasnice
Thumbnail Screenshots by Thumbshots

Super Promotii, Super Oferte, Super Servicii.

www.viosta.ro

Opera, the fastest and most secure web browser
viosta Blog

BROASCA ŢESTOASĂ

DE FLORIDA

-SLIDER-

Februarie 2006

Boli ale pielii

 

Punctele de infectera ale pielii pot apare în urma: unor zgârieturi sau tăieturi ce sunt datorate prezenţei în acvariu a diferite obiecte sau pietre ce au muchii prea ascuţite; muşcăturilor provocate de semenii ei sau alte animale; arsurilor, mai mult sau mai puţin grave cauzate de amplasarea necorespunzătoare a surselor de căldură sau lumină; deteriorarea plastronului, determinat de contactul cu un tip de sol accidentat şi prea dur, toate acestea sunt posibile puncte de infecţie.

Intervenţia noastră în scopul de a stopa declanşarea unor infecţii trebuie să fie rapidă şi eficace, deoarece rănile exterioare sunt poarta de acces a multor tipuri de bacteri periculoase, ce vor duce, în cel mai fericit caz, la o vindecare greoaie a plăgii şi rămânerea ţestoasei cu cicatrice permanente. Rănile apărute în urma unor astfel de accidente, se vor dezinfecta cu loţiuni sau unguente antiseptice, cu menţiunea că este interzisă utilizarea de alcool, formol şi a iodurilor, sau a medicamente ce conţin un astfel de produs.

 Putrezirea carapacei este o afecţiune bacteriană foarte gravă şi apare de obicei la nivelul micilor leziuni cutanate, cauzate de rănile provocate de pietrele sau obiectele prea dure, cu care aceasta a venit în contact.

În aceste situaţii ţestoasa trebuie izolată într-un spaţiu mai “moale”, pentru a evita contactul prelungit cu obiectele vinovate, unde i-se va administra un tratament antiseptic local însoţit de antibiotice, o dată sau de două ori pe săptămână. În această perioadă se impun şi restricţi în utilizarea, ca hrană, a crustaceelor. Pietrele şi obiectele dure din acvariu vor fi îndepărtate.

 

Dezechilibre ale ţesutului osos

Aceste afecţiuni apar în cazul unor carenţe de: săruri minerale; calciu; fosfor şi vitamine (A şi D). În general ele sunt greu de diferenţiat, astfel lipsa calciului, fosforului sau a vitaminei D, din organism, se manifestă prin apetit redus, deformaţii ale craniului sau membrelor, un ritm redus de creştere, o structură moale a carapacei şi plastronului.

Se administrează sau se măreşte aportul de astfel de elemente, prin intermediul hranei sau a soluţiilor specializate.

 

Tratamente ale broaştelor ţestoase

Primul pas ce trebuie făcut în momentul depistării unei afecţiuni este ridicarea sau scăderea temperaturii către cea optimă. Acest procedeu favorizează declanşarea mecanismului de autoapărare a organismului cu infecţiile şi scade rezistenţa viruşilor, bacteriilor, ce au cauzat afecţiunea, dându-ne astfel posibilitatea de a-i anihila în timp util.

Un alt aliat al nostru este soarele, care prin efectul razelor ultraviolete, stimulează funcţionarea mult mai bună a sistemului de apărare al organismului, având efect în principal în afecţiunile neuroendocrine. În acest sens, ţestoasele vor face zilnic băi de soare, sau ultraviolete, timp de maxim 15-30 minute pe zi.

Medicamentele administrate pe cale bucală trebuie să fie dizolvate în prealabil în apă, urmând ca apoi acestea să fie utilizate, dizilvarea în apă se face numai în momentul utilizării lor. Administrarea de medicamente se mai poate face şi prin includerea lor în furaje, sau dacă acestea sunt sub formă de soluţii, se pot injecta în bucăţele mici de carne. Uneori ţestoasa refuză să-şi ia medicamentele, mai ales în cazurile în care este prea slăbită şi nu se mai poate hrănii singură, caz în care vom recurge la îndoparea ei cu bucăţele foarte mici de alimente ce conţin şi medicamentul.

Apa administrată trebuie să fie curată, să nu conţină microorganisme şi înlocuită la intervale cât mai mici de timp.

Ţestoasa bolnavă nu trebuie lăsată să hiberneze sau mai rău, să intre în pseudohibernare, indiferent de anotimp, deoarece temperatura mică a corpului amplifică agravarea unor boli ale aparatului respirator, cum ar fi pneumonia, sau declanşează diferite boli bacteriene ce pot duce la adevărate septicemii.

Nu folosiţi medicamente a căror toleranţă de dozaj nu o cunoaşteţi. Respectaţi metoda de administrare şi dozajul prescris în prospectul de folosire al produsului.

Consultaţi şi urmaţi indicaţiile date de medicul veterinar sau farmacist, în cazul unor afecţiuni în care nu cunoaşteţi boala sau tratamentul.

 

Sfaturi utile

La achiziţionarea unei ţestoase trebuie să avem în vedere unele aspecte exterioare ce ţin de starea de sănătate a broscuţei.

Nu vom alege exemplare ce au o conformaţie incorectă a carapacei; care înoată în derivă la suprafaţa apei; nu reuşesc să se scufunde, fiind vizibil în imposibilitatea de a se menţine pe fundul acvariului; înoată răsturnate pe o parte sau se învârt în cerc.

Nu acceptaţi ţestoase care prezintă răni sau au un mers dezechilibrat lateral; prezintă urme de diaree; pielea este mată şi puternic cutată; au gâtul întins şi gura permanent deschisă; prezintă secreţii nazale, ce se pot observa prin atingerea uşoară a nasului ţestoasei, determinând-o să-şi retragă capul în carapace; secreţii oculare sau bucale abundente.

Alte semne de boală, de care trebuie să ţinem cont la procurarea unei broscuţe sunt, prezenţa de petele albe, roşii sau gri de pe carapace sau piele, ce indică o intoxicare sau o erupţie cutanată severă.

Pe perioada deplasărilor prelungite, vacanţe, concedii de odihnă etc, ţestoasă poate fi lăsată acasă fără hrană timp de aproape o lună, dacă temperatura mediului ambiant este coborâtă cu câteva grade, pentru a determina o scădere a metabolismului, ce va duce la diminuarea apetitului şi deci un consum de hrană diminuat.